Dictionar

Ferm, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ferme)

1. neclintit, hotărât, neşovăitor; sigur, tare.

2. (despre contracte, înţelegeri) încheiat în termeni precişi.

3. fix.


Fermitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. fermeté)

1. caracter ferm; hotărâre neclintită, statornicie.


Fix, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fixe, lat. fixus)

1. (şi adv.) care nu se poate mişca sau muta; neclintit, nemişcat.

2. neschimbat, care nu se schimbă, nu variază.

3. idee = ideea care preocupă permanent pe cineva; obsesie, fixaţie.

4. care nu se descompune.

5. care se elimină greu.

6. precis, exact.


Imobil 2, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. immobile, lat. immobilis)

1. nemişcat, neclintit, fix.


Inalterabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inaltérable)

1. care nu se alterează.

2. (fig.) de neclintit, tare.


Indefectibil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. indéfectible)

1. (despre sentimente) care durează pentru totdeauna, nedezminţit, neclintit, neslăbit.