Dictionar

enormitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. énormité, lat. enormitas)

1. întindere colosală.
2. lucru de necrezut; exagerare.
3. prostie; aberație; absurditate.
 
 

incredibil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. incredibile, lat. incredibilis)

1. de necrezut; ciudat.
 

incredibilitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. incrédibilité, it. incredibilità)

1. caracterul a ceea ce este incredibil, a ceea ce este de necrezut.
2. ciudățenie.
3. (anton.) credibilitate.
 

neverosimil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ne- + verosimil)

1. care nu pare adevărat; de necrezut.