OK
X
necrectomie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. nécrectomie)
1.
excizie
a
unui
țesut
necrozat.
necrotomie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. nécrotomie)
1.
îndepărtare
chirurgicală
a
unui
țesut
osos
necrozat;
necropsie.
2.
disecție
făcută
pe
cadavre;
autopsie,
necropsie.
necrotrof, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. nécrotrophe)
1.
(despre
microorganisme)
care
continuă
să
se
hrănească
în
interiorul
celulelor
necrozate.
sechestrotomie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. séquestrotomie)
1.
(med.)
procedură
chirurgicală
care
implică
îndepărtarea
unui
sechestru
osos
(bucată
mică
de
os
mort
sau
necrozat);
sechestrectomie.
sechestru
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. séquestre, lat. sequestrum)
1.
măsură
de
asigurare
ordonată
de
organele
judiciare
sau
financiare,
constând
în
aplicarea
de
sigiliu
sau
dare
în
păstrare
unei
terțe
persoane
a
bunurilor
unui
inculpat
sau
debitor.
2.
măsură
excepțională
de
administrare
forțată
sau
de
supraveghere
adoptată
de
un
stat
beligerant
față
de
un
bun
al
inamicului
în
vederea
conservării
acestuia.
3.
reținere
a
unei
nave
de
către
un
stat,
cu
privire
la
care
există
un
litigiu,
până
la
soluționarea
acestuia.
4.
fragment
osos
rămas
în
țesuturi
după
o
fractură
sau
infecție
a
osului.
5.
țesut
necrozat.