Dictionar

strâmbătățire

Parte de vorbire:  s.f. (înv.)  
Etimologie: (v. strâmbătăți)

1. nedreptățire.
2. (var.) strămbătățire.
 

vexare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. vexa)

1. acțiunea de a vexa; vexație, vexațiune.
2. (înv.) nedreptățire, persecutare.
3. (prin ext.; rar) contrariere.