Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR défavorable
3. EN unfavourable
6. HU kedvezőtlen
Parte de vorbire: adj.
Origine: (ne- + favorabil)
1. care este în dezavantajul cuiva; potrivnic; defavorabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adverse, lat. adversus)
1. situat în faţă; contrar, opus.
2. (bot.) pus, aflat faţă în faţă (antere, frunze).
3. (bot.) cu adaptare la împrejurări nefavorabile.
4. parte ~ă = adversar (într-un proces).
5. (fig.) potrivnic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. augur)
1. s. m. preot roman despre care se credea că poate prevesti viitorul după zborul, cântecul şi măruntaiele păsărilor.
2. s. n. prevestire făcută de un augur (I).
3. a fi de bun (sau de rău) ~ = a fi semn bun (sau rău), favorabil (sau nefavorabil).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cacogène)
1. (biol.) cu structură genetică nefavorabilă.
2. (despre o mutaţie) care atenuează deteriorarea unui caracter.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. défavorable)
1. în dezavantajul cuiva; nefavorabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. désavantageux)
1. care dezavantajează; nefavorabil, neprielnic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diapause)
1. sistare sezonieră a funcţiilor vitale la insecte, pentru a supravieţui unor condiţii nefavorabile de existenţă.