neoconfucianism
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. néo-confucianisme)
Etimologie: (fr. néo-confucianisme)
1. curent filozofic apărut în China în sec. X-XII, care cuprinde două tendințe opuse, materialistă și idealistă, ambele invocând paternitatea lui Confucius.