Rezultate secundare (Nepriceput,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. habile, lat. habilis)
1. care are multă pricepere manuală; îndemânatic.
2. care execută (ceva) cu pricepere și competență; dibaci, priceput.
3. (fig.) care dă dovadă de viclenie și ingeniozitate; care este descurcăreț, șmecher.
4. (jur.) care îndeplinește condițiile cerute de lege pentru a exercita un anumit drept.
5. (antonime) inabil, neîndemânatic, nepriceput, stângaci.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. incapable)
1. care nu este în stare de a face ceva; care nu este capabil; necapabil.
2. care nu este apt, care nu este în stare sau care nu are posibilitatea de a face ceva; inapt, neapt.
3. (prin ext.) care nu are calitățile, aptitudinile necesare pentru o activitate, o stare, o funcție; nepregătit, nepriceput.
4. (jur.) lipsit de capacitatea legală pentru exercitarea anumitor drepturi.
5. (antonime) apt, capabil, competent.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inexpert)
1. fără experienţă, nepriceput.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inintelligent)
1. neinteligent, nepriceput; prost.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. îngrămădi)
1. adunat laolaltă în număr foarte mare.
2. înghesuit.
3. (fam; d. oameni) prost, nepriceput.
4. așezat în formă de grămadă.
5. (fig) copleșit de probleme.