Rezultate secundare (Nestăpânit,):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. appétit)
1. dorință nestăpânită de a satisface o senzație de foame; poftă de mâncare; apetiție.
2. (prin analogie) dorința de a satisface o nevoie; orice fel de poftă.
3. ~ sexual = dorință de a-și satisface pornirile sexuale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. effréné)
1. neînfrânat, nestăpânit; fără măsură, excesiv.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. frénésie)
1. stare de excitare, de pasiune nestăpânită, violentă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. furie, lat. furia)
1. mânie violentă, nestăpânită; violenţă.
2. (pl.) cele trei divinităţi ale infernului, care, în credinţele anticilor, chinuiau sufletele păcătoşilor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. impulsif)
1. (om) care acţionează sub influenţa primului impuls; violent, nestăpânit, brutal.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. intempéré)