Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. solitaire, lat. solitarius)
1. adj. (şi adv.) singur, singuratic, izolat.
3. (şi s.) care trăieşte retras; iubitor de singurătate.
4. s. n. diamant mare care se montează de obicei la un inel.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. virgo)
1. fecioresc; cast, neprihănit.
4. (despre o regiune, o pădure) neumblat, nestrăbătut; neexploatat.
5. (despre lână) pură, la prima prelucrare.