Dictionar

norian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. norien)

1. (din) ultimul etaj al triasicului de facies alpin.
 

norit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. norite)

1. rocă din familia gabrourilor, cu structura grunțuroasă, conținând plagioclaz și, uneori, olivină.
 

acromanție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (acro- + -manţie)

1. pretinsă artă de a ghici viitorul după conformația norilor.
 

altocumulus

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. altocumulus)

1. formație de nori dispuși în grupuri sau șiruri, de culoare cenușie, la altitudine de 6000 m.
 
 

apartheid

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. apartheid)

1. politică rasistă de discriminare dusă de minoritatea albă împotriva majorității populației de culoare din Africa de Sud.