Dictionar

Rezultate secundare (Notoriu):

Notoriu, -ie

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. notoire, lat. notorius)

1. cunoscut, ştiut de toţi; remarcabil, renumit.


Notorietate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. notoriété)

1. însuşirea de a fi notoriu; celebritate, reputaţie, faimă.


Patentat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. patenté)

1. care a obţinut o patentă; brevetat.

2. (fig.; despre oameni şi însuşirile lor) notoriu, evident, patent2.