Rezultate secundare (Numaidecât;):
Parte de vorbire: I. adj., II. adv.
Origine: (fr. immédiat/ement/, lat. immediatus)
1. I. care urmează să se producă fără întârziere; nemijlocit; (prin ext.) de primă urgenţă.
2. care urmează sau precede fără interval.
3. II. imediat, fără intermediar; neîntârziat, numaidecât, îndată.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. momentaneus, fr. momentané, germ. momentan)
1. de o clipă; de moment, trecător.
2. (despre verbe şi timpuri verbale) care exprimă o acţiune de scurtă durată.
3. (adv.) numaidecât, imediat.