Parte de vorbire: s.m.
Origine: (om + -uleț)
1. diminutiv al lui om; om mic de statură; omușor, omuț.
2. (fig.) om neînsemnat, fără niciun merit; om cu preocupări mărunte, meschine.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acrocentrique)
1. cu centromerul la unul din capetele cromozomului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adolescence, lat. adolescentia)
1. perioadă în viaţa omului între 13 (15) şi 18 (19) ani, în care se intensifică procesele de creştere.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. aeroionotherapy)
1. (med.) tratament medical cu aeroioni produși de aparate speciale.
2. (med.) metodă de tratament cu aer ionizat, care se folosește în scop terapeutic și preventiv în astmul bronșic, alergii, bronșită cronică, neurastenie, insomnie, sindromul de oboseală cronică, gripă, imunodeficiență și alte situații.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aphteux)
2. febră ~oasă = boală a vitelor cornute, transmisibilă şi omului, prin febră şi erupţie pe mucoasa gurii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (agrio- + -logie)
1. disciplină care studiază obiceiurile omului primitiv.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agrotechnique, /II/ rus. agrotehnika)
1. adj. referitor la agrotehnică.
2. s. f. ştiinţă care studiază modul în care omul poate interveni în corelaţia dintre factorii de vegetaţie, sol şi plantele cultivate; agrologie.
3. procedeele tehnice de cultivare a unei plante.