Rezultate principale (Onora,):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. honorare, fr. honorer)
1. a acorda cuiva o consideraţie deosebită.
2. a face pe cineva demn de cinste, de laudă.
3. a achita, a plăti (o datorie).
Rezultate secundare (Onora,):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. déshonorer)
1. tr., refl. a-şi pierde, a face pe cineva să-şi piardă onoarea; a (se) necinsti.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. honorable, lat. honorabilis)
1. vrednic de cinste, de stimă, de respect; cinstit, respectabil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. honorabilité, lat. honorabilitas)
1. calitatea de a fi onorabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. honorant)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (onora)
2. arătare a respectului; cinstire; (rar) fălire; (anton.) dezonorare.
3. achitare în termen a unei datorii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. honoraires, lat. honorarium)
1. plată, retribuţie pentru un serviciu prestat de o persoană cu o anumită profesiune (avocat, medic etc.).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ambiophonie)
1. ambianţă sonoră printr-o reverberaţie artificială a sunetelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amende)
1. sancţiune constând din plata unei sume de bani.
2. ~ onorabilă = recunoaştere în public a unei fapte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asynchronisme)
2. efect cinematografic bazat pe neconcordanţa dintre coloana vizuală şi cea sonoră.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. audio-, cf. lat. audire „a auzi”)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bande, germ. Band)
1. fâșie îngustă și lungă cu care se leagă, se înfășoară ceva.
2. parte lungă și îngustă a unei suprafețe.
3. fir de circulație pe o stradă sau șosea.
4. (anat.) fâșie de țesut care unește două organe.
5. parte a cromozomului, clar diferențiată, de culoare mai închisă sau mai deschisă.
6. ~ magnetică = fâșie pentru înregistrarea magnetică a semnalelor electrice; ~ de magnetofon = fâșie îngustă de material flexibil, cu un strat fin de substanță feromagnetică, pentru înregistrarea și reproducerea sunetelor cu magnetofonul; ~ etalon = bandă magnetică cu înregistrări speciale pentru reglarea sau verificarea parametrilor unui magnetofon ori magnetoscop; ~ rulantă = fâșie îngustă, continuă (de cauciuc) care servește la transportul în plan orizontal al unor materiale sau piese; ~ de imagini = peliculă cinematografică; ~ sonoră = peliculă cinematografică de înregistrat sunetul.
7. (spațiu neimprimat) între două sau mai multe mărci poștale; ștraif.
8. margine elastică de la masa de biliard.
9. (herald.) figură diagonală care reunește unghiul drept de sus al unui scut cu unghiul stâng de jos.
10. în ~ = (despre figuri) așezat în diagonala scutului.
11. grup de frecvențe învecinate sau apropiate care fac parte din spectrul unei radiații sonore sau electromagnetice.
12. înclinare a unei nave pe un bord sub efectul vântului sau când încărcătura este greșit repartizată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (cine- + proiecţie)
1. proiecţie de pelicule cinematografice (cu pistă sonoră).