Rezultate secundare (Oponent):
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Opponent, it. opponente)
1. cel care face opoziţie; opozant.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. opponency)
1. actul de opunere, de obiecție; opoziţie.
Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (fr. dénégation)
1. acțiunea de a denega și rezultatul ei; denegare.
2. refuzul de a recunoaște drept adevărată o afirmație făcută de oponent în timpul unei proceduri; negare în justiție.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. opposant)
2. cel care face parte dintr-un partid de opoziţie.
3. adj., s. m. (muşchi) care se opune unui deget.