Parte de vorbire: s.
Origine: (it. orca)
1. delfin foarte mare, feroce, care atacă îndeosebi focile.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. extorquer, lat. extorquere)
1. a obţine ceva (în special bani) cu forţa, prin ameninţări; a stoarce.
Parte de vorbire: s.
Origine: (mini1- + remorcă)
1. remorcă de mici proporţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Orkan)
1. (met.) ciclon tropical care se manifestă în sudul Asiei.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. remorquer)
1. a trage în urma sa (o navă, un vagon etc.).
2. (fig.) a lua cu sine, a ataşa unui grup, a trage.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. remorque)
1. vehicul fără mijloc propriu de deplasare, tras de un vehicul motor.
2. a fi la ~a (cuiva sau a ceva) = a depinde cu totul (de cineva sau de ceva).
3. parâmă rezistentă, cablu servind pentru remorcarea unei nave, a unui şlep etc.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. rétorquer)
1. a întoarce împotriva adversarului propriile-i argumente; a replica.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aquaplane)
1. planşă de lemn, în sport, care alunecă pe apă remorcată de o ambarcaţie cu motor.
2. sport practicat pe o asemenea planşă.
3. ambarcaţie de transport având propulsie cu reacţie submarină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. barbetta)
2. parâmă scurtă la fixarea sau remorcarea ambarcaţiilor.
3. centură de metal rezistentă, la baza turelei unui tun naval.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. camping trailer)
1. (sport) vehicul remorcabil transformat în locuință (ocazională pentru petrecerea vacanțelor); rulotă.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. carotter)
1. (fam.) a înşela; a estorca.
2. a juca la biliard astfel încât adversarului să-i rămână o lovitură dificilă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. ciompi)
1. pl. nume dat muncitorilor torcători de lână din Florenţa sec. XIV, care, aliaţi cu meseriaşii neîncadraţi în bresle, s-au răsculat în 1378 împotriva negustorilor, bancherilor şi patronilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. concussion, lat. concussio)
1. extorcare de bani făcută de un funcţionar public.