OK
X
orgiastic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. orgiastique)
1.
referitor
la
dezlănţuirile
erotice
şi
violente
pe
care
le
implicau
unele
culte
mistice
din
antichitate;
orgiac.
2.
(fig.)
extraordinar.
bacanal, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. bacchanal/e/, lat. bacchanalia)
1.
adj.
de
bacanală.
2.
(fig.)
orgiastic.
3.
s.
f.
sărbătoare
cu
muzică
şi
dansuri,
la
romani,
în
cinstea
zeului
Bacus.
4.
(fig.)
petrecere
zgomotoasă;
orgie.
5.
piesă
instrumentală
sau
orchestrală,
din
perioada
clasică
şi
romantică,
cu
ritm
alert,
punctat,
cu
o
factură
acordică
şi
sonoritate
amplă.
coribant
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. corybante, gr. korybas, -antos)
1.
(în
Grecia
antică)
preot
al
zeiţei
Cibele,
cu
un
cult
orgiastic.
2.
(fig.)
chefliu,
petrecăreţ.
orgiac, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. orgiaque)
1.
cu
caracter
de
orgie;
orgiastic;
simpotic.
2.
(antichitate)
care
se
referă
la
orgiile
sau
sărbătorile
lui
Bacchus.