Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. glossa „limbă”)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aglosie)
1. absenţă congenitală a limbii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ankyloglossie)
1. aderenţă a limbii la gingii, sau la peretele bucal.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (an- + eros + -ie)
1. lipsa erosului, a instinctului sexual; anerotism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. ateloglossia)
1. defect congenital de dezvoltare a limbii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. baryglossie)
1. dificultate în pronunţarea cuvintelor, limbajul fiind ininteligibil.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. abbevillien)
1. (din) subetajul mijlociu al paleoliticului inferior; chelean.
2. I. legat de localitatea franceză Abbeville.
3. (preist.) califică un tip de cultură aparținând paleoliticului inferior, descoperită în depozitele cuaternare de la Abbeville; care este specific abbevilianului; care se referă la această perioadă.
4. (geol.) care se referă la perioada preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.
5. II. (geol.) perioadă preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abjection, cf. lat. abjectio)
1. caracterul a ceea ce este josnic, demn de disprețuit.
2. stare de înjosire care atrage disprețul tuturor.
3. acțiune degradantă care inspiră dispreț.
4. faptă abjectă; josnicie, mârșăvie, ticăloșie.
6. (antonime) demnitate, măreție, noblețe.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abomination, lat. abominatio)
1. groază, dezgust pe care cineva îl simte pentru o persoană sau un lucru; oroare.
2. acțiune, conduită sau aspect abominabil; mârşăvie, nelegiuire, ticăloşie.
3. (rar) cultul idolilor, păgânism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. achromatocyte)
1. globulă roşie fără materia colorantă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. alait)
1. mineral rar, de culoare roşie, din Asia Centrală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. albite)
1. plagioclaz, alumosilicat de sodiu, cu aspect lăptos, verzui, roşietic sau incolor, fondant în ceramică.