Dictionar

Rezultate secundare (Ospăț,):

Ospăta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. hospitare)

1. tr. a primi pe cineva în casă ca oaspete, oferindu-i mâncare și băutură; a cinsti, a omeni, a trata.

2. refl., intr. a mânca împreună cu alții.

3. intr. a petrece.

4. (var.) (înv., reg.) a ospeta, a ospita, a uspăta, a uspeta.


Ospătăreasă

Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (ospătar + -easă)

1. soție de ospătar; ospătăriță.

2. patroană a unui han, a unei ospătării; ospătăriță.

3. salariată care servește pe consumatori într-un restaurant sau în alt local de consumație; ospătăriță.


Camarot

Parte de vorbire: I. s.m., II. s.n.
Origine: (sp. camarotero)

1. I. persoană care lucrează ca ospătar pe o navă de pasageri; chelner de navă.

2. II. dormitor pe o navă.


Chelner

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (germ. Kellner)

1. bărbat care servește consumatorii într-un local local de consumație; ospătar.

2. (var.) chelnăr.


Festin

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. festin, it. festino)

1. ospăţ (festiv), banchet.


Ozonifica

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. ozonifier)

1. a împrospăta, a purifica un ozon; a ozona, a ozoniza.


Picolo

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. piccolo)

1. ajutor de ospătar.


Refrişa

Parte de vorbire: vb. tr., refl.
Origine: (fr. refraîchir, rafraîchir)

1. a reduce temperatura, a lăsa se răcorească; a (se) răcori.

2. a da o senzație de prospețime; a (se) împrospăta.

3. a repara, a aduce la o stare mai bună; a (se) face ca nou.