Parte de vorbire: sufix
Origine: (grec. biotikos „referitor la viață”)
1. „relativ la viață, vital, biologic”.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. phos, photos „lumină”)
1. „produs de lumină, luminos”.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE abiotisch; leblos; unbelebt; ohne Leben
5. RU абиотический
6. HU élettelen, abiotikus, nem élő
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. acaryotus)
1. (bot.) nenucleat.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR aérobiotique
3. EN aerobiotic
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT anabioticus
2. FR anabiotique; réviviscent
4. DE wiederauflebend; belebungsfähig
5. RU aнaбиотический
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abioseston)
1. (biologie) mulțimea particulelor detritice suspendate în apă (sărată sau dulce); totalitatea componentelor moarte dintr-un seston; seston abiotic; tripton.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abiose)
1. stare a unui corp abiotic; stare lipsită de viață.
2. conservare a produselor alimentare prin distrugerea microorganismelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrotrophonévrose)
1. tulburare nevrotică a troficităţii extremităţilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. acquaforte)
1. procedeu de reproducere a unui desen după un clişeu gravat cu acid azotic pe o placă de cupru.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aquariophilie)
1. creştere a peştilor exotici de ornament în acvariu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. acquatinta, fr. aquatinte)
1. procedeu de gravare cu acid azotic, care imită desenul cu tuş.
3. procedeu de tipar de artă pentru imagini în semitonuri, prin gravarea manuală în cupru şi coroziunea chimică.