OK
X
paleografie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. paléographie)
1.
știință
a
istoriei
care
se
ocupă
cu
descifrarea
și
cu
studiul
textelor
vechi
etc.
codicologie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. codicologie)
1.
disciplină
a
paleografiei
care
studiază
manuscrisele
nu
ca
purtătoare
ale
unui
text,
ci
ca
obiecte
de
sine
stătătoare
(studierea
materialelor
folosite
la
realizarea
manuscriselor
și
modul
de
punere
în
practică).
2.
istorie
a
colecțiilor,
a
modului
și
a
condițiilor
de
păstrare
etc.
a
manuscriselor.
paleograf, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. paléographe)
1.
specialist
în
paleografie,
știința
scrierilor
antice
și
arta
de
a
le
descifra.
codicolog
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (cf. fr. codicologue)
1.
specialist
în
codicologie,
disciplină
a
paleografiei
care
se
ocupă
cu
studiul
material
al
manuscriselor
antice.