Dictionar

Rezultate secundare (Palid,):

Palid cenuşiu

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT leucophaeus

2. FR gris cendré

3. EN pale grey; ash-coloured

4. DE weißlich grau; weißgrau

5. RU пепельносерый

6. HU halványszürke


Palid roşcat; gălbui rozeu

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT salmoneus; salmonicolor; salmonicus

2. FR couleur saumonnée; jaunatre-rose

3. EN salmoneous; salmon colour; yellowish-pink

4. DE lachsfarben; lachsfarbig; gelblich rosenrot; lachsrot; lachsrötlich

5. RU лососерый; лососево-колерный; жёлтовaто-розовый

6. HU lazac színű, halványvörös; sárgás rózsaszín


Palid, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. pallidus, it. pallido)

1. (despre oameni) fără sânge în obraz, galben, alb la faţă; pal.

2. fără strălucire, şters, lipsit de vigoare.


Paliditate

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. pallidità)

1. faptul, însuşirea de a fi palid; paloare.


Palidor

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Palidor)

1. aliaj de paladiu şi aur, pentru proteze dentare.


Palidum

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pallidum)

1. una dintre formaţiile cenuşii ale nucleului lenticular al creierului.


Blafard, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. blafard)

1. (despre lumină, culori) alburiu; şters.

2. (despre ten) palid, livid.


Clorotic, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. chlorotique)

1. (suferind) de cloroză; (prin ext.) anemic, palid.

2. I. care este afectat de cloroză; care se datorează clorozei.

3. (bot.) (despre organe) îngălbenit din cauza lipsei de clorofilă.


Diafan 1, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. diaphane)

1. foarte puţin dens, lăsând lumina străbată, fără a permite se distingă clar formele şi contururile; transparent, foarte subţire.

2. (despre oameni) palid, străveziu; fin.


Exsanguu, -uă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. exsangue, lat. exsanguis)

1. (despre ţesuturi) lipsit de sânge; (despre obraji, faţă) palid, cadaveric.


Impalida

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după it. impallidire)

1. a deveni palid, a se îngălbeni.

2. (fig.) a pierde strălucirea, luciul.


Livid, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. livide, lat. lividus)

1. palid, învineţit la faţă.