Rezultate secundare (Palpit,):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. palpiter, it. palpitare)
1. (despre inimă) a-şi înteţi ritmul bătăilor datorită unei emoţii sau maladii; a zvâcni.
2. (despre oameni) a tremura (din cauza unei emoţii), a fi foarte mişcat.
3. (fig.) a se manifesta puternic; a fremăta.
Parte de vorbire: adj. (rar)
Origine: (palpita)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. palpitant)
1. emoţionant, captivant, pasionant.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. palpitation, lat. palpitatio)
1. mişcare convulsivă a unei părţi a corpului; zvâcnire, bătaie puternică şi neregulată a inimii.
2. (fig.) tremur uşor, emoţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Basedow)
1. boală cauzată de hipersecreţia tiroidei, manifestată prin bulbucarea ochilor, stare de nervozitate şi palpitaţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. phrénocardie)
1. nevroză a inimii caracterizată prin stenocardie, tulburări respiratorii şi palpitaţii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. passsionnant)
1. care pasionează; captivant, palpitant.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. pulsare)
1. (despre sânge) a zvâcni, circulând prin artere.
2. (despre viaţă) a se desfăşura într-un ritm regulat, viu; a fremăta, a palpita.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pulsation, lat. pulsatio)
1. zvâcnire, bătaie a pulsului; puls.
2. (fig.) desfăşurare a unui proces, fenomene etc. în ritm regulat, viu; palpitare.
3. (fig.) mişcare de vibraţie care se manifestă în fluidele elastice.
4. schimbare ritmică a intensităţii curentului.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. trépider)
1. a vibra puternic, cu oscilaţii repezi şi scurte.
2. (fig.; despre oameni) a se agita, a palpita, a fremăta, a nu-şi găsi astâmpăr.