Dictionar

Rezultate secundare (Palpit,):

Palpita

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. palpiter, it. palpitare)

1. (despre inimă) a-şi înteţi ritmul bătăilor datorită unei emoţii sau maladii; a zvâcni.

2. (despre oameni) a tremura (din cauza unei emoţii), a fi foarte mişcat.

3. (fig.) a se manifesta puternic; a fremăta.


Palpitând, -ă

Parte de vorbire: adj. (rar)
Origine: (palpita)

1. care palpită.


Palpitant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. palpitant)

1. emoţionant, captivant, pasionant.


Palpitaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. palpitation, lat. palpitatio)

1. mişcare convulsivă a unei părţi a corpului; zvâcnire, bătaie puternică şi neregulată a inimii.

2. (fig.) tremur uşor, emoţie.


Bazedov

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Basedow)

1. boală cauzată de hipersecreţia tiroidei, manifestată prin bulbucarea ochilor, stare de nervozitate şi palpitaţii.


Frenocardie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. phrénocardie)

1. nevroză a inimii caracterizată prin stenocardie, tulburări respiratorii şi palpitaţii.


Pasionant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. passsionnant)

1. care pasionează; captivant, palpitant.

2. aprig, violent.


Pulsa

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. pulsare)

1. (despre sânge) a zvâcni, circulând prin artere.

2. (despre viaţă) a se desfăşura într-un ritm regulat, viu; a fremăta, a palpita.


Pulsaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pulsation, lat. pulsatio)

1. zvâcnire, bătaie a pulsului; puls.

2. (fig.) desfăşurare a unui proces, fenomene etc. în ritm regulat, viu; palpitare.

3. (fig.) mişcare de vibraţie care se manifestă în fluidele elastice.

4. schimbare ritmică a intensităţii curentului.


Trepida

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. trépider)

1. a vibra puternic, cu oscilaţii repezi şi scurte.

2. (fig.; despre oameni) a se agita, a palpita, a fremăta, a nu-şi găsi astâmpăr.