Dictionar

Panaş

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. panache)

1. mănunchi de pene (colorate) care împodobea odinioară coiful sau chipiul militarilor; penaj.


Panaşat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. panaché)

1. împodobit cu (un) panaş.

2. compus din diverse culori; împestriţat, pestriţ, mozaicat.

3. (fig.) amestecat, disparat.


Panasiatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. panasiatique)

1. referitor la panasiatism.

2. care reunește toate țările din Asia.

3. care privește totalitatea țărilor din Asia.


Panasiatism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. panasiatisme)

1. doctrină politică care își propune reunească toate popoarele asiatice într-un singur organism pentru a le apăra împotriva amestecului străin.


Panaşură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. panachure)

1. decolorare a frunzelor verzi datorită lipsei unor substanţe minerale din sol sau în urma atacului virusurilor.


Epanadiploză

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. epanadiplosi, gr. epana- diplosis)

1. figură retorică constând în reluarea unui cuvânt sau grup de cuvinte de la începutul unei unităţi sintactice sau metrice la sfârşitul ei; epanastrofă; prozapodoză; rediţie2.


Panasiatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. panasiatique)

1. referitor la panasiatism.

2. care reunește toate țările din Asia.

3. care privește totalitatea țărilor din Asia.


Panaşat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. panaché)

1. împodobit cu (un) panaş.

2. compus din diverse culori; împestriţat, pestriţ, mozaicat.

3. (fig.) amestecat, disparat.


Variegat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. variegatus)

1. care prezintă variegație; vărgat, pestriţ, panaşat.


înălbire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. înălbi)

1. acțiunea de a (se) înălbi și rezultatul ei; înălbit.

2. albinism, depigmentare, etiolare.

3. (bot.) albirea sau panaşarea patologică a unor organe din cauza lipsei, a insuficienţei sau a alterării clorofilei.

4. (hort.) creștere forțată a unor legume la întuneric pentru a obține frunze și pețioluri de culoare albă-gălbuie, lipsite de amăreală.


Variegaţie; mozaicare

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT variegatio

2. FR variégation

3. EN variegation

4. DE Panaschierung

5. RU мозaичность

6. HU tarkaság; mozaikosság