Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. parabole, lat. parabola, gr. parabole, comparaţie).
1. scurtă povestire alegorică cu caracter moral; pildă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. parabole, lat. parabola)
1. curbă plană, loc geometric al punctelor egal depărtate de un punct fix (focar) şi de o dreaptă fixă (directoare).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. apollonisch)
1. referitor la opera matematică a lui Apollonius, în care apar pentru prima dată denumirile celor trei conice: elipsa, hiperbola, parabola şi alte noţiuni, ca: diametri, axe, focare etc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. parabolique, lat. parabolicus)
1. cu caracter de parabolă1; alegoric.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. parabolique, germ. parabolisch)
1. în formă de parabolă2; curbat.
2. antenă ~ă = antenă (2) cu un ecran reflectant în formă de paraboloid.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. paraboloïde)
1. suprafaţă descrisă de o parabolă2 care se deplasează astfel încât planul ei rămâne paralel cu el însuşi, iar vârful descrie o parabolă fixă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Pericope)
1. pasaj, fragment din Biblie care cuprinde o povestire, o parabolă.