Dictionar

Rezultate principale (Patrie,):

Patrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. patria, fr. patrie)

1. ţara unde s-a născut şi trăieşte cineva; loc de baştină; pământ natal.

2. loc de origine a unei idei, a unei ştiinţe, arte etc.

3. loc, climat propice dezvoltării cuiva sau a ceva.


Rezultate secundare (Patrie,):

Antipatriot, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (anti- + patriot)

1. persoană care manifestă sau mărturisește opinii contrare patriotismului, care acționează împotriva intereselor patriei; om lipsit de patriotism.


Apatrid, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. apatride)

1. adj. care nu are cetățenie; lipsit de patrie.

2. s. m. f. persoană care a pierdut calitatea de cetățean al patriei sale (părăsind-o în mod ilegal) și n-a dobândit nici cetățenia țării în care s-a stabilit.

3. om fără patrie.

4. (persoană) fără cetățenie; heimatlos.


Apatridie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. apatridie)

1. starea, condiția de apatrid (persoană care nu are patrie sau naționalitate).


Colaboraţionism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. collaborationnisme)

1. atitudine sau politică de cooperare activă cu un ocupant inamic (mai ales cu naziștii în cel de-al doilea război mondial); colaborare cu dușmanul; trădare de patrie.


Cosmopolitism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cosmopolitisme, rus. kosmopolitizm)

1. concepţie din epoca de criză a sclavagismului grec şi roman care promova ideea „cetăţeniei universale”.

2. concepţie care propagă indiferenţa faţă de patrie, neîncrederea în capacităţile creatoare ale propriului popor, dispreţul faţă de valorile culturii materiale şi spirituale ale propriei naţiuni, faţă de limba şi tradiţiile naţionale progresiste.


Defensism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. défensisme)

1. atitudine a reacţiunii din primul război mondial, care, sub lozinca „apărării patriei”, urmărea atragerea maselor în acest război.