Dictionar

apercepe

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (după germ. apperzipieren)

1. a conștientiza clar o percepție, o cunoștință; a percepe, a asimila.
2. (var.) a apercepa.
 

concepe

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. concipere)

1. tr. a imagina, a proiecta, a crea.
2. a-și face o idee despre ceva; a pricepe, a înțelege.
3. a formula (ceva) într-un anumit fel, a exprima.
4. intr. (despre femei) a rămâne însărcinată.
 

corupe

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. corrumpere)

1. tr., refl. a (se) abate de la moralitate, corectitudine sau datorie.
2. a face să-și piardă, a-și pierde integritatea, puritatea etc.; a (se) strica, a (se) denatura.
 

coupe

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coupé)

1. spectacol de teatru din două sau mai multe piese scurte.
2. caroserie de automobil având în spate un compartiment închis, pentru persoane.
 

erupe

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după lat. erumpere)

1. (despre magmă, petrol etc.) a face erupție; a țâșni, a izbucni.
2. (despre pete, bășicuțe pe piele, caracteristice unor boli) a apărea.
 

in spe

Parte de vorbire:  loc. adv., loc. adj. (latinism)  
Etimologie: (lat. in spe)

1. (are legătură cu sau se întâmplă) pe, în viitor.
 

aalenian, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. aalénien)

1. I. din primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului inferior).
2. care aparține aalenianului, specific aalenianului; care se referă la această perioadă.
3. II. primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior.
 

abac

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abaque, lat. abacus)

1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.
2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.
3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.
 

abaca

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)

1. bananier din Filipine, care are fructele necomestibile și pețiolurile frunzelor lungi din care se obțin fibre textile.
2. fibră textilă obținută din pețiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manilla.
 

abacă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abaque, lat. abacus)

1. (arhitectură) partea superioară a capitelului unei coloane; placă de piatră care formează partea superioară a capitelului unei coloane și pe care se sprijină arhitrava.
2. (matematică) sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații; nomogramă.
3. (fizică) reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos
4. (var.) (s.n.) abac.
 

abacteriemic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abactériémique)

1. (med.) care nu conține bacterii, pentru sângele unui bolnav.
2. (despre boli) care nu prezintă microbi în sângele circulant.
3. (antonim) bacteriemic.
 

abajur

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abat-jour)

1. dispozitiv pentru a rabata lumina unei lămpi.
2. acoperitoare de metal, de hârtie etc. care se pune la o lampă pentru a reflecta lumina într-o anumită direcție.