periculos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. periculosus, it. pericoloso)

1. primejdios.

periculos; primejdios

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT insidious; infestus; periculosus
2. FR dangereux; périlleux
3. EN dangerous
4. DE gefährlich
5. RU опaсный
6. HU veszélyes, veszedelmes

concentrare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (concentra)

1. acțiunea de a (se) concentra.
2. ~a producției = reunire a mai multor întreprinderi și organizare a producției în întreprinderi mai mari; ~a capitalului = acumularea capitalului; lagăr de ~ = loc în care, în regimurile reacționare, sunt închiși cetățeni considerați periculoși regimului.

critic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. critique, lat. criticus)

1. referitor la critică.
2. bazat pe critică, care folosește critica.
3. referitor la un moment de criză; care anunță, determină o criză, o schimbare; dificil, periculos.
4. aparat ~ = totalitatea notelor lămuritoare făcute de un editor la editarea unui text.
5. ediție ~ă = ediție a unui text (clasic, vechi) însoțit de aparat critic.
6. (fiz.) stare ~ă = (sau punct ~) = stare a unui fluid în care dispare diferența dintre starea lichidă și cea gazoasă.

criză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. crise)

1. manifestare violentă a contradicțiilor (economice, politice, ideologice, militare etc.).
2. ~ economică = fază a ciclului economic în care se formează un surplus relativ de mărfuri în raport cu capacitatea de cumpărare limitată a populației, ceea ce duce la scăderea producției, la falimente, șomaj etc.; ~ energetică = fenomen complex care se manifestă prin insuficiența resurselor energetice clasice.
3. moment critic, periculos și decisiv; tulburare.
4. ~ de guvern = interval de timp care se scurge între demisia unui guvern și formarea unui nou guvern.
5. lipsă acută.
6. tensiune, zbucium sufletesc, moment de grea încercare, de depresiune sufletească.
7. fază critică în evoluția unei boli.

desperat/disperat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (despera)

1. ajuns la desperare; deznădăjduit.
2. (despre manifestări ale oamenilor) care denotă desperare.
3. care provoacă desperare; periculos, grav.

grav, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. grave, lat. gravis)

1. care necesită o atenție deosebită, care poate avea urmări neplăcute; (p. ext.) important.
2. (despre boli, răni) periculos.
3. (despre oameni) serios, demn, sever; solemn, rigid.
4. (despre voce, sunete, timbru) care aparține registrului de jos al scării muzicale; profund, de bas.
5. accent ~ = accent (`) care notează în unele limbi o vocală deschisă.

index

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat., fr. index)

1. listă (alfabetică) a numelor, termenilor sau materiilor cuprinse într-o lucrare; indice.
2. ~ bibliografic = lucrare de îndrumare bibliografică, cuprizând lista principalelor scrieri privitoare la o problemă.
3. listă a cărților interzise de biserica catolică; (p. ext.) listă de cărți interzise.
4. a pune la ~ = a) a trece o lucrare în lista cărților interzise; b) a exclude pe cineva de la cinstirea cuvenită, a socoti pe cineva nedemn sau periculos.
5. s. m. (inform.) parametru care evoluează cu fiecare repetare a unei bucle a programului unui ordinator.
6. degetul arătător.