Rezultate principale (Permanent,):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. permanent)
1. tratament aplicat părului pentru o ondulare durabilă (ondulație ~ă).
2. păr care a fost ondulat prin acest procedeu (păr ~).
Rezultate secundare (Permanent,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. permanent, lat. permanens)
1. care este stabil, imuabil, care durează fără să se schimbe; care durează constant; neîntrerupt, statornic.
2. care rămâne sau funcționează continuu pentru o perioadă lungă și nedeterminată de timp.
3. ondulaţie ~ă = ondulație a părului, făcută printr-un procedeu special, pentru a se menține o perioadă îndelungată.
4. educație ~ă = educație care continuă și la vârsta adultă, fie în cadrul unei organizații, fie în mod privat.
5. armată ~ă = armată întreținută neîntrerupt de un stat prin recrutări periodice.
6. (informatică) memorie ~ă = starea unei memorii încărcate permanent și care nu se poate șterge.
7. (antonime) efemer, impermanent, nepermanent, pasager, temporar, trecător.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT permanens; perdurans; persistens; remanens; restans; pertinax
3. EN permanent; remaining; persistent; lasting; enduring; restant
4. DE bleibend; dauernd; dauerhaft; verbleibend; stehenbleibend; standing
5. RU остaющийся; сохрaняющийся; постоянный
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. permanence)
1. însuşire a unui lucru, a unei acţiuni etc. de a fi permanent(ă).
2. în ~ = permanent, continuu.
3. birou, serviciu în unele întreprinderi care funcţionează fără întrerupere.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (permanent + -iza)
1. , tr. a deveni, a face să devină permanent.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. akathisie)
1. (med.) sindrom de nelinişte motorie caracterizat prin nevoia pacientului de a se mişca în permanenţă.
2. (med.) nevroză caracterizată prin imposibilitatea de a sta sau de a rămâne așezat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aréique)
1. (despre sol, regiuni) fără rețea hidrografică permanentă; lipsit de râuri, uscat, arid.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aréisme)
1. (geol.) stare a unei regiuni areice; absența unei rețele hidrografice permanente.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asomatophytes)
1. plante inferioare care nu provin din celulele somatice, lipsite de ţesuturi permanente.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. autopélagique)
1. (despre organisme) care trăieşte permanent în stratul superior al apelor mării.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. beatitudo, fr. béatitude)
2. stare patologică de euforie permanentă.