OK
X
petulanță
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. pétulance)
1.
vivacitate
impetuoasă,
greu
de
reținut;
zburdălnicie,
neastâmpăr,
vioiciune.
petulant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. pétulant)
1.
care
manifestă,
care
denotă
petulanță;
care
manifestă
o
ardoare
exuberantă,
bruscă
și
dezordonată;
vioi,
zburdalnic;
tumultuos.