Dictionar

Rezultate secundare (Piţigăiat,):

Piocit, -ă

Parte de vorbire: adj. (reg.)
Origine: (v. pioci)

1. care vorbește subțire, pițigăiat.

2. care vorbește încet, slab, stins

3. bleg.

4. indispus.


Piocit

Parte de vorbire: I. s.n., II. s.n. (reg.)
Origine: (I. cf. fr. pyocyte; II. v. pioci)

1. I. leucocit în curs de degenerare, care se găsește în număr mare în puroi; celulă de puroi.

2. II. emitere de sunete caracteristice de către puii păsărilor; piuitură.

3. (prin anal.) vorbire cu glas subțire, pițigăiat; pioceală.

4. vorbire înceată; pioncăneală.