Dictionar

Rezultate secundare (Pierdere):

Daună; pagubă; pierdere

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT damnum; noxa

2. FR méfait; mal; dégât; dommage

3. EN ravage; damage; hurt; harm; injury

4. DE Schaden; Schädigung

5. RU вред; повреждение

6. HU kár, ártalom; veszteség, károsodás


Pierdere; daună; pagubă

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT detrimentum

2. FR perte

3. EN lose

4. DE verlust; schaden; schädigung

5. RU утрaтa; ущерб; убыток

6. HU elvesztés, elveszítés, vesztés; kár


Abalienare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ab- + alienare, cf. engl. abalienation, fr. abaliénation, lat. abalienatio)

1. (med.) pierdere sau diminuare marcată și evidentă a facultăților mintale; alienație.


Absenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. absence, lat. absentia)

1. lipsa cuiva sau a ceva dintr-un loc; inexistenţă.

2. pierdere bruscă şi de scurtă durată a cunoştinţei.

3. (fig.) neatenţie, distracţie.


Abulie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aboulie)

1. boală psihică manifestată prin pierderea sau slăbirea voinţei.

2. (fig.) inerţie.


Acromazie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. achromasie)

1. pierdere a culorii normale a pielii.

2. acromatopsie.


Afazic, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. aphasique)

1. I. de afazie, privitor la afazie.

2. care suferă de afazie (pierderea capacității de a vorbi sau de a înțelege limbajul).

3. II. persoană care suferă de afazie.


Afazie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aphasie)

1. pierdere, totală sau parţială, a posibilităţii de exprimare a cuvintelor, datorată unei leziuni a cortexului; disfazie.