Dictionar

Pili

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (din pilă)

1. a prelucra cu ajutorul pilei un obiect dur (de obicei metalic).


Lapili

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lapilli, lat. lapillus)

1. pl. fragmente de lavă sau de alte roci de mărimea unor pietricele, azvârlite din craterul unui vulcan în timpul erupţiei.


PILI-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (lat. pilus „fir de păr”)

1. „perișori, peri”.


PILI-, PILO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. pili-, -pilo-, cf. lat. pilus)

1. „păr, pilozitate”.


Pilier

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pilier)

1. s. n. porțiune de zăcământ, parte dintr-o exploatare, delimitată de lucrări miniere sau de accidente tectonice și subîmpărțită în panouri.

2. coloană având pictate pe capitel figuri de animale.

3. s. m. (rugbi) fiecare dintre înaintașii din prima linie care încadrează pe taloner în meleu.


Pilifer, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pilifère)

1. (biol.) care are perișori.

2. zonă = porțiune din rădăcină (sau din ramificațiile ei) cu perișori absorbanți.


Piliform, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. piliform, fr. piliforme)

1. în formă de peri; ca părul.


Astragal

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. astragale, lat. astragalus, gr. astragalos)

1. s. n. primul dintre oasele mari ale tarsului; talus.

2. mulură rotunjită care împodobeşte extremitatea superioară a unei coloane la baza capitelului.

3. s. m. plantă din familia papilionaceelor, care produce o gumă lipicioasă.


Leguminos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. légumineux, /II/ légumineuses)

1. adj. (despre plante) care are ca fruct o păstaie.

2. s. f. pl. familie de plante dicotiledonate, erbacee sau lemnoase, cu frunze alterne compuse şi flori cu aspect de fluture, având ca fruct o păstaie; papilionacee.


Limă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. lime, lat. lima)

1. unealtă cu lama de metal, acoperită de striuri zimțate, care este folosită mai ales pentru pilirea metalelor; pilă, raşpel.


Magnetoscopie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. magnétoscopie)

1. metodă de control, cu ajutorul piliturii de fier, a metalelor şi aliajelor feromagnetice.


Papilos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. papilleux)

1. acoperit cu papile; papilifer.

2. care are aspectul, forma unei papile.


Propanol

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. propanol)

1. alcool propilic.