Dictionar

plică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. plique, lat. plica)

1. îndoitură, cută a unei formații anatomice.
2. manșetă prin îndoire înăuntru.
 

plicticos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (grec. πληκτικός)

1. care produce plictiseală; plictisitor.
2. care supără; supărător, plictisitor.
3. care enervează; enervant, plictisitor.
4. (prin ext.) neinteresant; plictisitor.
5. (var.) plecticos.
 

plictisitor, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (plictisi + -tor)

1. care plictisește; care produce plictiseală; plicticos.
2. care supără; supărător, plicticos.
3. care enervează; enervant, plicticos.
4. (prin ext.) neinteresant; plicticos.
5. (var.) (înv.) plectisitor.
 

abțibild

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Abziehbild)

1. mic desen colorat gumat pe o parte, care se aplică pe o suprafață netedă.
2. (fam.; pl.) nimicuri, mărunțișuri; mici șmecherii.
 

acolit, -ă

Parte de vorbire:  I. s.m.f., II. s.m.  
Etimologie: (fr. acolyte, lat. acolythus, gr. akolythos)

1. I. persoană care urmează îndeaproape ideile cuiva.
2. persoană care ajută pe cineva într-o acțiune (reprobabilă); complice.
3. II. ajutor al preotului în cultul catolic.
4. divinitate secundară care însoțește o divinitate principală.
 

acrostih

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. acrostiche, gr. akrostikhos)

1. poezie în care inițialele versurilor, citite vertical, formează un cuvânt, o sintagmă etc.
2. poem în care cuvântul sau expresia ascunsă apare citind primele litere, primele silabe sau primele cuvinte ale fiecărei linii pe verticală; putem complica citirea (un cuvânt sau o literă din două, ultimele litere, al doilea cuvânt etc.) pentru a transforma acest poem într-o problemă enigmistică.
 

actuar

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actuaire, cf. lat. actuarius, scrib)

1. specialist în aplicarea teoriei probabilităților și a statisticii matematice în diferite calcule.
 

actuarial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. actuariel)

1. efectuat de actuar (specialist în statistică și probabilități aplicate operațiunilor de asigurări și finanțare).
2. care are legătură cu actuarii și profesia lor.
3. se referă la metodele matematice utilizate de actuari.
 

acționalism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actionnalisme)

1. analiză ce se bazează, în explicarea dinamicii vieții sociale sau a naturii umane, pe conceptul de acțiune.