Parte de vorbire: vb.
Origine: (com/pleta/ + /îm/plini)
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după it. supplire)
1. a înlocui temporar pe cineva în funcţie, a ţine locul.
2. a adăuga ceea ce lipseşte, a împlini, a completa.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. acquitter)
1. tr. (jur.) a declara pe cineva liber de răspundere penală, a scoate din culpă.
3. tr., refl. a(-şi) plăti o datorie.
4. a se ~ de ceva = a îndeplini (ceva).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. activité, lat. activitas)
1. îndeplinire a unor acte fizice, intelectuale etc.; muncă, acţiune, ocupaţie.
2. situaţie a unui ofiţer care face parte din cadrele active ale armatei.
3. mărime ce caracterizează intensitatea dezintegrării unei substanţe radioactive.
4. capacitate a unei particule materiale (atom, moleculă, radical) de a lua parte la o reacţie.
5. ~ solară = totalitatea fenomenelor (pete, protuberanţe, erupţii etc.) în păturile exterioare ale Soarelui.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (aniversar)
1. a sărbători împlinirea unui număr de ani de la data când s-a petrecut un eveniment.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apostolat, lat. apostolatus)
1. propagare a unor idei, a unei învăţături; îndeplinire cu abnegaţie a unei misiuni.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asynergie)
1. incapacitate patologică de a îndeplini simultan diferite mişcări elementare.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. assumer, lat. assumere)
1. tr., refl. a(-şi) lua asupra sa; a se angaja la îndeplinirea unei lucrări.
2. tr. a accepta ca ipoteză o propoziţie (judecată) pentru a constata consecinţele ce rezultă din ea.