Dictionar

Hirsut, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. hirsute, lat. hirsutus)

1. neîngrijit, cu barba şi cu părul zburlite.

2. (fig.) aspru, grosolan.

3. ursuz, posac.

4. (bot.; despre un organ) acoperit cu peri lungi şi rigizi; hispid.


Morozitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. morosité, lat. morositas)

1. aer posac, mahmureală.


Ursuzenie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ursuz + -enie)

1. atitudine morocănoasă, posacă, neprietenoasă.

2. comportare de om ursuz.

3. (înv.) ursuzlâc.