Dictionar

Rezultate secundare (Posteriori,):

A posteriori

Parte de vorbire: loc. adv., adj. inv.
Origine: (lat. a posteriori, din ceea ce urmează)

1. loc. adv. pornind de la datele experienţei.

2. adj. inv. (despre raţionamente, cunoştinţe) care provine numai din experienţă.


Posterioritate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. postériorité)

1. calitatea de a fi posterior, faptul de a fi posterior (în timp).

2. (anton.) anterioritate.


Anterioritate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. antériorité)

1. însuşirea de a fi anterior; prioritate de timp; precedenţă.

2. (anton.) posterioritate.


A priori

Parte de vorbire: loc. adj., loc. adv.
Origine: (lat. a priori „din ceea ce precedă”)

1. bazat pe un punct de vedere fără experiență, fără cunoașterea subiectului; la prima vedere; (în mod) aprioric.

2. (antonim) a posteriori.


Molet

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mollet)

1. inflamaţie a membranei sinoviale de la încheietura de jos a picioarelor unui cal.

2. (anat.) denumire a muşchilor posteriori ai gambei.


Secessionism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. sécessionnisme)

1. curent artistic austriac de la începutul secolului al XX-lea care, prin convenție și a posteriori, este atașat de Art Nouveau și Jugendstil; mișcarea secessionistă vieneză.


Profilaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. profilage)

1. (psihologie) stabilirea a posteriori, plecând de la indicii legate de un act sau comportament, a unui profil psihosociologic de personalitate compatibil cu actul sau comportamentul în cauză.

2. știința criminalistică de a construi o schiță a caracteristicilor individuale ale unei persoane.