faceție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. facétie, lat. facetia „poznă, glumă”)

1. plezanterie de un comic grosolan care se traduce prin gesturi, acțiuni sau cuvinte menite să facă oamenii să râdă sau să se distreze; glumă, farsă, poznă, năzdrăvănie.
2. (lit.) scriere în stil burlesc care exprimă adesea o veselie truculentă; anecdotă burlescă, snoavă.

facețios, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. facetieux)

1. care iubește să spună sau să facă glume; glumeț, poznaș.
2. care are caracter de glumă; care ține de glumă.
3. care distrează, amuză; hazliu.

incartadă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. incartade, cf. it. inquartata)

1. deviere ușoară de conduită.
2. nebunie, poznă, extravaganță.

istorie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat., gr. historia, it. istoria, după fr. histoire)

1. proces obiectiv al dezvoltării fenomenelor în natură și societate.
2. știință care studiază dezvoltarea societății omenești în întreaga ei complexitate.
3. știință care se ocupă cu studiul apariției și dezvoltării faptelor într-un anumit domeniu.
4. expunerea critică a unor fapte istorice.
5. povestire, narațiune.
6. (fam.) întâmplare, pățanie; poznă.

glumă 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (sl. glumŭ, bg. gluma)

1. scurtă povestire plină de haz (și cu un final neașteptat), care provoacă râs și veselie; (învechit) glumie.
2. vorbă care provoacă râs.
3. faptă hazlie.
4. a lua (ceva) în ~ = a nu lua ceva în serios.
5. a lăsa ~ (la o parte) = a vorbi serios.
6. a nu ști (sau a nu înțelege) de ~ = se spune (ca reproș) despre cineva care se supără când glumești cu el.
7. a nu-i arde (cuiva) de ~ = a fi supărat, indispus etc.
8. nu-i (de) ~ = e un lucru serios.
9. a se îngroșa ~ma = se spune despre o situație care a început ca o glumă și s-a transformat în ceva serios sau periculos.
10. în (sau din ori, rar de) ~ = fără intenții rele.
11. faptă hazlie, poznă, șotie, păcăleală.

snovos, -oasă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f. (înv. și reg.)  
Etimologie: (snoavă + -os)

1. bun de glume, poznaș, mucalit.
2. (var.; înv. și reg.) snobas, znovos.