Dictionar

Pretinde

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. prétendre)

1. tr. a cere, a ridica pretenţii, a revendica.

2. a susţine, a afirma (cu convingere).

3. a necesita.

4. refl. a-ţi atribui o calitate, a-şi da aere de...


Adamit, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. adamite)

1. membru al unei secte care pretinde găsește inocența lui Adam dinaintea păcatului și care, pretinzând imită nuditatea lui Adam, respinge utilizarea îmbrăcămintei în adunări; eretic, adept al adamismului.


Americanist, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. américaniste)

1. specialist în americanistică.

2. adept al americanismului.

3. susținător a ceea ce este american; cel care adoptă sau pretinde adoptă idei și maniere (nord-)americane.


Antidemocraţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (anti- + democraţie)

1. regim politic care pretinde a fi o democrație, dar nu este cu adevărat una; democrație de fațadă, falsă democraţie, pseudodemocrație.


Astrologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. astrologie, lat., gr. astrologia)

1. pseudoştiinţă care pretinde poate prezice destinul şi caracterul omului după poziţia şi mişcarea aştrilor.


Cabală

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cabale, germ. Kabale)

1. doctrină teozofică iudaică, care, recurgând la o interpretare mistică a Vechiului Testament, şi la practici oculte, pretindea a comunica cu spiritele.

2. (fig.) uneltire, intrigă; conspiraţie.


Civil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. civil, lat. civilis)

1. adj. care priveşte pe cetăţenii unui stat; referitor la raporturile juridice dintre cetăţeni.

2. drepturi ~e = drepturi de care se bucură o persoană (fizică sau juridică), reglementate şi recunoscute ca atare; drept ~ = ramură a dreptului care studiază şi reglementează raporturile juridice existente între persoanele fizice şi juridice dintr-un stat; stare = situaţia unei persoane aşa cum rezultă din actele sale privitoare la naştere, căsătorie etc.; parte = persoană care, într-un proces, pretinde despăgubiri pentru daunele suferite cu ocazia unei infracţiuni.

3. care nu este militar, lipsit de caracter milităresc.

4. război ~ = conflict armat pentru putere între grupuri adverse din acelaşi stat.

5. s. m. f. persoană care nu face parte din armată.