Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Dorn)
1. unealtă de oţel cu care se fac găuri în tablă, în piele etc.; priboi.
2. unealtă care funcţionează după principiul burghiului de tăiat filete, folosită la degajarea găurilor de sondă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mandrin)
1. piesă ascuțită folosită la găurirea tablei metalice; dorn, priboi.
2. unealtă calibrată pentru lărgirea sau formarea găurilor din piese tubulare sau inelare.
3. sârmă care se așază înăuntrul instrumentelor găunoase (ace, trocare etc.) pentru a împiedica astuparea lor.