Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. print, a imprima)
1. (inform.) listare (program, document etc.).
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Prinz, fr. prince)
Parte de vorbire: s.
Origine: (micro1- + /rota/print)
1. foaie rectangulară opacă conţinând microimagini de documente dispuse în şiruri, obţinute printr-un proces de tipărire.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. preprint)
1. text tipărit separat înainte de apariţia sa într-o publicaţie.
Parte de vorbire: s.f. (regional)
Origine: (prinț + -ă)
1. fiică a unui principe, a unui rege, a unui împărat; soție a unui principe, prinț; femeie care conduce un principat; prințesă.
Parte de vorbire: s.f. (regional)
Origine: (necunoscută)
1. haină femeiască nedefinită mai îndeaproape.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. princesse)
1. fiică a unui suveran; (Regatul Unit) fiica și nepoata suveranului; principesă.
2. soția unui prinț; principesă.
3. suverana unui principat; principesă.
4. (fig.) cea care este cea mai bună din genul ei.
Parte de vorbire: s.n. (anglicism)
Origine: (engl. reprint)
1. acțiunea de a retipări și rezultatul ei.
2. retipărire sau republicare a materialului care a fost deja publicat anterior.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (lat. abjudicare)
1. (jur.) a suspenda printr-o sentinţă judecătorească.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (lat. abbreviare)
1. a prescurta (un cuvânt, un titlu etc.).
2. a nota ceva printr-un simbol, printr-o siglă.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. absentéisme, engl. absenteeism)
1. absenţă frecventă şi nemotivată dintr-un loc de muncă.
2. mod de exploatare a pământului printr-un intermediar.
3. neparticiparea la alegeri sau la şedinţe politice.
4. ~ parlamentar = practică folosită de deputaţii opoziţiei constând în neparticiparea la sesiunile parlamentului, pentru întârzierea sau blocarea adoptării unor legi.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. absorption, lat. absorptio)
1. încorporare a unei substanţe oarecare de către un corp lichid sau solid, de către celule, ţesuturi sau organe.
2. mişcare a intensităţii unei radiaţii care trece printr-un corp, din cauza pierderii de energie.
3. încrucişare a unei rase perfecţionate cu una neameliorată.
4. (ec.) fuziune de întreprinderi sau de societăţi în beneficiul uneia dintre ele.
5. (jur.) drept al unei instanţe superioare de a lua din competenţa instanţelor inferioare o cauză în curs de judecare.
6. absorbire.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accolade)
1. ceremonial medieval la primirea cuiva în rândul cavalerilor, printr-o îmbrăţişare şi o lovire uşoară cu latul spadei.
3. semn grafic ({) servind la reunirea mai multor cuvinte, ecuaţii, portative muzicale etc.
4. formă de boltă ca o paranteză culcată.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acrimonie)
1. caracter agresiv, caustic al cuiva, sarcasm.
2. dispoziție proastă exprimată prin remarci acerbe sau printr-un ton acrimonios.
3. (antonime) afabilitate, amenitate, bunăvoință.