Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. procédé)
1. fel, mod, manieră de a proceda pentru realizarea unui scop.
2. mod sistematic de efectuare a unei operaţii, a unui proces prin folosirea unei anumite metode.
Parte de vorbire: s.
Origine: (contra1- + procedeu)
1. (sport) acţiune tehnică ca ripostă la (contra)atacul adversarului.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. accélérateur)
1. adj. care accelerează.
2. s. n. dispozitiv prin care se măreşte viteza, turaţia (unui motor); pedală care comandă acest dispozitiv.
3. (cinem.) procedeu de imprimare a unor mişcări de desfăşurare lentă.
4. instalaţie complexă care imprimă particulelor elementare viteze foarte mari.
5. s. m. substanţă care măreşte viteza unei reacţii chimice; produs destinat a reduce durata de priză şi de întărire a betonului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acronymie)
1. procedeu de formare a cuvintelor prin abrevieri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actinographie)
1. fotografie plasând obiectul între placa sensibilă şi sursa luminoasă.
2. procedeu de preparare a unui clişeu tipografic cu raze roentgen.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. acquaforte)
1. procedeu de reproducere a unui desen după un clişeu gravat cu acid azotic pe o placă de cupru.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. acquatinta, fr. aquatinte)
1. procedeu de gravare cu acid azotic, care imită desenul cu tuş.
3. procedeu de tipar de artă pentru imagini în semitonuri, prin gravarea manuală în cupru şi coroziunea chimică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aquatypie)
1. procedeu de tipărire a operelor de artă care imită pictura în acuarelă.