Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. procédure, lat. procedura)
1. manieră de a proceda juridic; serie de formalități după care se realizează justiția; actele într-o instanță judecătorească.
2. ramură a dreptului care studiază procedura.
3. metodă în medicină, psihologie, sociometrie etc.
4. (inform.) metodă de rezolvare a unei probleme, defalcată în etape succesive; funcție executată de un subprogram, parte din sintaxa limbajelor evoluate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. procédural)
1. referitor la procedură; procesual.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. accusatorial)
1. cu caracter de acuzare; conținând sau implicând o acuzație; acuzatoriu.
2. se referă la o metodă de procedură penală aplicată în țările anglo-saxone în care judecătorul este arbitrul între acuzat și acuzare; acuzatoriu.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Alloplastik)
1. (med.) procedură chirurgicală efectuată pentru a înlocui și repara defectele din organism cu ajutorul unor materiale sintetice; aloplastie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bronchobiopsie)
1. (med.) procedură medicală prin care se colectează o mostră mică de țesut pulmonar, care poate fi examinată la microscop pentru informații suplimentare de diagnostic; biopsie a mucoasei bronhiilor, în bronhoscopie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. chéilorraphie)
1. (med.) procedură de chirurgie plastică și reconstructivă care constă în îmbinarea și fixarea marginilor unei plăgi sau incizii pe buze, cauzate de obicei de un traumatism sau de o malformație congenitală; sutură a unei buze.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. chéilotomie)
1. (med.) procedură chirurgicală care implică buzele și care constă în îndepărtarea parțială sau completă a acestora, în funcție de nevoile pacientului; incizie operatorie a buzelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. clitoridotomie)
1. circumcizie la femeie.
2. procedură chirurgicală care reduce dimensiunea glugii clitoridiene.