Profan, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. profane, lat. profanus)

1. ignorant, neştiutor; (fam.) ageamiu.

2. (om) care nu ţine de religie; laic.

---

Profana

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. profaner, lat. profanare)

1. a pângări; (p. ext.) a necinsti.

---

Profanaţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. profanation, lat. profanatio)

1. profanare.

---

Profanator, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. profanateur, lat. profanator)

1. (cel) care profanează.

---

Blasfemie

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. blasphemia)

1. defăimare, profanare a ceea ce este considerat sfânt; blasfem.

---

Exoterism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. exotérisme)

1. învăţătură parţială a unei doctrine, ritual care putea fi cunoscut şi de profani.

---

Polua

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. polluer)

1. a infecta, a vicia mediul înconjurător cu diverse substanţe novice.

2. (fig.) a profana, a murdări.

---

Profanator, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. profanateur, lat. profanator)

1. (cel) care profanează.

---

Profanaţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. profanation, lat. profanatio)

1. profanare.

---

Sacraliza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. sacraliser)

1. a atribui unui lucru profan caracter sacru.

---