Rezultate secundare (Prosti.):
Parte de vorbire: vb. tr., refl. (înv.)
Origine: (în- + prosti)
1. a (se) prosti; a deveni prost.
Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (prost + -ietate)
1. stare de înapoiere culturală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. prostigmine)
1. alcaloid de sinteză cu acţiune stimulantă asupra sistemului nervos.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. prostyle)
1. (edificiu antic) cu coloane numai pe faţada principală.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. prostituer, lat. prostituere)
1. refl. a trăi în desfrâu; a practica prostituţia.
2. tr. a sili să practice prostituţia.
3. tr., refl. (fig.) a (se) dezonora, a (se) înjosi, a (se) necinsti, a (se) pângări.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. prostituée)
1. femeie care practică prostituţia; femeie de stradă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bordel, it. bordello)
1. casă de prostituţie; lupanar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. call-girl)
1. prostituată chemată prin telefon.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cocotte)
1. femeie de moravuri uşoare; prostituată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dame, it. dama)
3. femeie de moravuri uşoare, prostituată.
4. carte de joc pe care este desenată figura unei femei.
6. (pl.) joc practicat pe o tablă ca cea de şah cu pioni sau discuri albe şi negre.
7. scobitură în copastia unei ambarcaţii, în care se sprijină manşonul ramei.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. débiter)
1. a furniza o anumită cantitate de fluid (lichid, gaz), de energie etc.
2. a vinde (mărfuri) cu amănuntul. (fig.) a vorbi, a spune lucruri inutile, prostii, minciuni.
3. a tăia (lemn, tablă, marmură etc.) în bucăţi de anumite forme şi dimensiuni, care urmează a fi folosite sau prelucrate ulterior.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. énormité, lat. enormitas)
2. lucru de necrezut; exagerare.
3. prostie; aberaţie; absurditate.