Rezultate secundare (Provincial):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. provincialis, fr. provincial)
1. adj. caracteristic provinciei, provincialilor.
2. s. m. f. locuitor din provincie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. provincialisme)
1. regionalism (2).
2. fel de a se purta şi de a gândi propriu unei anumite provincii.
3. atitudine, comportare de provincial.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (engl. provincialize)
1. , tr. a căpăta, a face să capete trăsături specifice celor din provincie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. provincializa)
1. acțiunea de a (se) provincializa; dobândire a unor trăsături specifice celor din provincie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (bacovian + -ism)
1. caracteristică a poeziei lui Bacovia, care exprimă sentimentul izolării, o nostalgie incurabilă, monotonia vieţii citadine, obsesia morţii, nevroze şi plictisul halucinant al periferiei provinciale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. coronarius)
1. pentru facerea unei coroane.
2. (ant.) aur ~ = dar făcut de provinciali generalilor încoronaţi în triumf.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. provincialis, fr. provincial)
1. adj. caracteristic provinciei, provincialilor.
2. s. m. f. locuitor din provincie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. provincialisme)
1. regionalism (2).
2. fel de a se purta şi de a gândi propriu unei anumite provincii.
3. atitudine, comportare de provincial.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. régionalisme)
1. cuvânt, construcţie etc. specifice unei regiuni; provincialism.
2. doctrină politică şi socială care tinde să acorde o oarecare autonomie regiunilor, provinciilor unei ţări.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. provincializa)
1. acțiunea de a (se) provincializa; dobândire a unor trăsături specifice celor din provincie.