Dictionar

Pufos; păros

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT floccosus

2. FR floconneux; semé de flocons; flocose

3. EN floccoso; flocculent; floccose

4. DE flockig; flockig behaart; wollflockig

5. RU покрытый хлопьями; пушистый; волосaтый

6. HU bolyhos; szőrös


Pufoșit, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (pufos + -it)

1. (rar; despre oameni și părți ale corpului lor) puhav.


Pufulin, -ă

Parte de vorbire: adj. (înv.)
Origine: (din puf)

1. (despre animale) care are mult puf; pufos.


Compact (2)

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. compact)

1. cutioară care include adesea o oglindă, pudră și un puf, care se potrivește în poșeta sau geanta unei femei sau care se strecoară în buzunar; pudrieră.


Coton

Parte de vorbire: s.n. (franțuzism)
Origine: (fr. coton)

1. fibră textilă vegetală, rezultată din puful care învăluie semințele plantei de bumbac; fir de bumbac; țesătură din bumbac.


Epila

Parte de vorbire: vb. tr., refl.
Origine: (fr. épiler)

1. a îndepărta de pe piele puful sau părul în exces; a (se) depila.


Finet

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. finette)

1. ţesătură de bumbac pufoasă din care se fac obiecte de lenjerie.


Flanelă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. flanelle)

1. ţesătură uşoară de lână, moale şi pufoasă.

2. obiect de îmbrăcăminte care acoperă bustul, tricotat din lână.


Lanugo

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. lanugo)

1. păr foarte fin care acoperă corpul unui nou-născut.

2. fire de păr subţiri şi scurte întâlnite în afara regiunilor păroase.

3. puf (la plante, fructe etc.).