Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. ponctualité)
1. însuşirea de a fi punctual; exactitate, regularitate în executarea unei lucrări.
2. acuratețea de a face anumite lucruri într-un anumit timp, așa cum a fost intenționat sau promis.
3. calitatea unei persoane care respectă timpul, termenele fixate.
4. calitatea unui lucru care indică ora exactă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. exactitude)
1. caracterul a ceea ce este exact; calitatea de a fi exact; exactitate.
2. calitatea unei persoane punctuale; punctualitate.
3. conformitate strictă cu adevărul, realitatea.
4. (antonime) inexactitate, inexactitudine.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. promptitude, lat. promptitude)
1. însușirea de a fi prompt; rapiditate și punctualitate în executarea unui lucru, într-o intervenție etc.; (rar, înv.) nepreget, (înv.) promtitate.
Parte de vorbire: adv. (învechit)
Origine: (fr. ponctuellement)
1. în mod punctual; la timp, cu punctualitate.