Dictionar

Rezultate secundare (Pungi):

Pungit, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (vb. pungi)

1. (despre gură, buze) strâns și țuguiat, cu aspectul unei pungi; (reg.) pungos.

2. (despre oameni) cu riduri multe, cu obrazul ridat.

3. (reg.; fig.; despre oameni) necăjit.

4. (bot.; despre unele organe) ascuțit la vârf.

5. (Mun.; Olt.) zgârcit.


Cercopitecide

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cercopithécidés)

1. pl. familie de maimuţe superioare prevăzute cu pungi faringiene, unde ascund hrana, şi coada neprehensilă: cercopitecul, pavianul şi magotul.


Chist 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. kyste)

1. tumoare benignă de forma unei pungi plină cu conţinut (semi)lichid.

2. înveliş protector foarte rezistent la unele animale inferioare.

3. stadiu larvar al teniei.

4. celulă globuloasă bogată în substanţe de rezervă, cu funcţia de organ de înmulţire a unor plante inferioare.


Dezaera

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. désaérer)

1. a elimina aerul aflat în materia primă fibroasă la fabricarea hârtiei.

2. a evacua aerul din pungile de aer într-o conductă, într-un rezervor etc.


Gingivectomie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gingivectomie)

1. rezecţie a pereţilor gingivali ai pungilor parodontale.


Higromă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. hygroma)

1. (med.) inflamație a pungilor seroase situate în apropierea articulațiilor sau zonelor de sprijin sau frecare; bursită.


Parodontometrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. parodontométrie)

1. măsurare a pungilor gingivale, a retracţiei şi a mobilităţii dinţilor.