Parte de vorbire: s.N.
Origine: (fr. pupitre)
1. masă cu suprafața înclinată, pe care se poate scrie, citi etc.
2. cutie cu capac înclinat, care se așază pe o catedră, pe o masă.
3. suport pentru partiturile muzicale.
4. la ~ = la conducerea unei orchestre, cu dirijor.
5. ~ de comandă = tablou, instalație pe care sunt montate comenzile pentru controlul și dirijarea unui proces tehnologic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. banc, germ. Bank)
1. piesă de mobilier, cu sau fără rezemătoare, pe care pot şedea deodată mai multe persoane.
2. scaun cu pupitru pe care stau elevii în clasă.
3. a sta în ~a sa = a fi neutru, a sta oasiv, indiferent.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lutrin)
1. pupitru înalt pe care se pun cărţile în corul unei biserici catolice.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr., engl. mixer)
1. aparat electric, instalație care efectuează amestecarea unor materiale, produse alimentare.
2. amestecător hidraulic la prepararea laptelui de ciment pentru cimentarea sondelor.
3. dispozitiv care permite folosirea mai multor surse electroacustice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (semi- + cabină)
1. ~ fonică = pupitru cu echipament audiovizual.